Présentation LCP
TE PUPU REO « ’A FA’AIHO I TŌ HIRO’A »
E aha īa?
I roto i te pu’e ha’api’ira’a n°7 nō Pā’ea – Paparā – Teva I Uta, e ruru te mau fa’atere ha’api’ira’a nö te fa’aineine i te mau moiha’a reo tahiti nö te tauturu i te mau ’orometua.
’Ua mā’imi mai rātou i te mau ’ ā’ai e fa’ahiti nei i te mau i’oa o te hō’ē vāhi i terā rā tau, i te mau ha’api’ira’a e tano e ha’amau nō te turu i te ha’api’ira’a i te ’ōrero, i te reo tahiti i roto i te mau piha.
|
’A parau… |
’A tai’o... | ’A hīmene... |
’E ’a ’ōrero mai i tō ’āi’a. |
Nō te aha i parauhia ai TI’AMA’O ?
I reira 'o Mara i te paraura'a iāna e, e pa'i'uma i ni'a i tōna tua. E tāpe'a i ni'a i te tara, e ti'a noa ra. Mai te reira mai 'anotau tahito te maura'a te i'oa i taua tuha'a mata'eina'a ra 'o TI'AMA'O, oia ho'i tō te 'aito ti'a-noa-ra'a i ni'a i te ma'o.
TE 'Ā'AMU NŌ TI'AMA'O
PĀPĀ HEMAU
Nō te aha i parauhia ai Pā’ui, te i’oa o te ’ ānāvai ?
Vai iho atura te 'āfi’i o te puhi i raro. ’Ōu’a atura i roto i te pape, pā’ū atura 'e mā te 'ui ato’a iāna, i topahia ai taua pape ra Pā’ui.
TIHONI Nordoff
LE MODULE « ’A FA’AIHO I TŌ HīRO’A »
Dans la circonscription n°7 de Pā’ea – Paparā – Teva I Uta, des directrices et directeurs se réunissent régulièrement pour élaborer des outils afin d’aider les enseignants dans la mise en œuvre des séances en langues et culture polynésiennes.
Ils ont recherché des légendes relatant les histoires passées et citant aussi les toponymes de telle ou telle commune, etc…
Pourquoi ces noms TI’AMA’O ? PĀ’UI ?
Selon les extraits, Tamaiti, un jeune héros de Paparā, se tenait debout sur le dos d’un requin nommé Mara d’où le nom Ti’ama’o…
Par contre, Pā’ui est le nom d’une rivière de Papeari car Hina s’y est lavée afin de nettoyer les souillures laissées par l’anguille…
LES MEMBRES DU MODULES
Responsable : Ritia TEREOPA
| PA'EA | PAPARA | TEVA I UTA |
| Marie-Yolande TEIFITU | Melba CHAUDRON-PRAILLET | Vairea LAURENS |
| Délia MOU KUI | Hubert FAREEA | Mirella JOUSSIN |
| Nati PITA | Simone PAHEROO | |
| Moeata FANAURA | Lucien POROI |